EDITORIAL: Pantera misterioasă și comedia românească de tip breaking news

În România, unde urșii sunt vedete pe TikTok, mistreții se aventurează nestingheriți prin cartiere ca niște piloți pe circuit, iar vacile se odihnesc liniștite pe trecerile de pietoni, o panteră rătăcită n-avea cum să treacă neobservată. Așa au început și alertele de la Giurgiu, după ce un apel la 112 anunța, în toiul nopții, prezența unei feline negre în cartierul Istru. Jandarmii au intervenit prompt, dar – așa cum o cere orice episod cu suspans – felina dispăruse fără urmă.

De aici a început un nou capitol de folclor digital românesc, în care pantera nu mai e o amenințare, ci o sursă de glume și editări. Internauții români, cu umorul caracteristic, au lansat rapid un trend pe rețelele de socializare, în care anunțau că pantera nu trebuie căutată la Giurgiu pentru că deja s-a stabilit „la ei în oraș”. Imaginile generate cu ajutorul inteligenței artificiale au arătat-o ba în fața unui supermarket, ba într-un lan de grâu, ba relaxându-se prin centrul Sibiului, iar descrierile au fost pe măsură.

Unul dintre cele mai populare mesaje spunea că felina a făcut o criză de nervi când a aflat ce prețuri mici sunt la grâu anul acesta, motiv pentru care se gândește serios să plece spre vestul Europei, acolo unde subvențiile pentru agricultură sunt mai mari, iar relațiile dintre fermieri și cumpărătorii de cereale sunt mai corecte și mai transparente.

Printre cei care au intrat în acest joc al glumelor cu parfum de realitate s-a numărat și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Instituția a postat, cu un rafinament aparte, că pantera se află de fapt acolo, în expoziția dedicată zeului Bacchus, alături de alaiul dionisiac. Este vorba despre două mici statui de marmură care o înfățișează pe felină în mișcare grațioasă, într-o scenă simbolică din mitologia antică.

În Antichitate, pantera era animalul favorit al zeului vinului și simboliza natura sălbatică, dar și inițierea mistică. Imaginea acestei feline alături de Bacchus transmitea ideea unei cuceriri nu doar teritoriale, ci spirituale. Într-un fel, pantera de la muzeu chiar e „mai reală” decât multe dintre felinările noastre politice. E tăcută, are valoare istorică și nu sare la gâtul nimănui.

În loc de concluzie, rămâne întrebarea dacă nu cumva felina asta a scos la iveală un adevăr mai profund despre noi. Avem un simț al umorului care nu moare nici în fața pericolului, o imaginație care funcționează mai bine decât orice GPS și o nevoie uriașă să transformăm orice teamă într-un meme. Poate că n-am găsit pantera reală, dar ne-am găsit pe noi, așa cum suntem: ironici, creativi și puțin obosiți de realitate.

Dacă o vedeți pe panteră, spuneți-i că o așteptăm la Cetate. Cu pază la intrare, vin rece și expoziție permanentă.

Nota redacției: Acest material este un editorial, adică exprimă o opinie. Nu e o știre, ci o perspectivă subiectivă, argumentată, despre un subiect de interes public. Dacă ai o altă părere sau vrei să completezi cu ceva, ne bucurăm să o primim. Discuțiile civilizate construiesc comunități informate.